Trăim într-o epocă în care industria longevității vinde promisiunea unei vieți mai lungi prin teste genetice, biomarkeri, suplimente și terapii experimentale. Dar cât din această promisiune este susținută de știință și cât este o piață care profită de cea mai veche teamă a omului - teama de moarte? În această ediție a emisiunii „În pas cu viața”, realizată de Sorin Dinu, discutăm cu Alexandru Gheorghe, doctorant în etică aplicată, jurist și consultant în reglementarea inteligenței artificiale, despre limitele morale ale medicinei predictive și sensul unei vieți bune.
Alexandru Gheorghe explorează principala problemă etică a noii medicini: accesul. Cine poate beneficia de tratamentele revoluționare? Longevitatea arată diferit în Franța și diferit în Benin. Discutăm despre pericolul suplimentelor neávizate recomandate fără consultarea unui medic, despre cum inteligența artificială înlocuiește tot mai mult consultul medical, și despre cazul real al medicamentelor false vândute pacienților oncologici - produse identice cu etichete diferite care exploatau speranța oamenilor.
Vei descoperi cum filozofia lui Henry David Thoreau - „simplify, simplify, simplify” - influențează ideologia libertariană a marilor antreprenori din Silicon Valley, cum CEO-ul OpenAI a afirmat că cel mai bun mod de a introduce o nouă religie este printr-o companie, și cum fenomenul „Doomsday Preppers” - milionarii care se pregătesc pentru un potențial cataclism cu buncăre de lux, motociclete și pastile - reprezintă un nou turn Babel modern. Un interviu profund care pune întrebări esențiale: o viață lungă sau o viață cu sens? Progres sau sfârșitul progresului?